luni, 1 decembrie 2008

Postare via Cabral. Pentru Erika

(...)"Nimic nu e mai cumplit pe lume decât să vezi cum propriul tău copil, de numai doi anişori, e pe patul de spital şi să ştii că are cancer. Acum o săptămână, când am fost cu Erika la un control de rutină, medicul mi-a dat cea mai cumplită veste din viaţ a mea: Erika are leucemie limfoblastică acută, mai exact cancer. «De ce, Doamne? », mi-am zis, «De ce puiul meu mic? Cu ce ţi-a greşit?», am spus când am aflat. De atunci, copilul meu s-a schimbat. Fetiţa aceea veselă, care se juca, dansa şi cânta, nu mai e la fel. În locul zâmbetului de pe faţa ei, apar grimase, tremură, face febră şi respiraţia îi e sacadată. Acum suntem în spital, stăm amândouă internate. Ea suferind, eu încercând să îi alin, atât cât pot, durerea. În urma diagnosticului pus şi a discuţiilor cu medicul curant, am aflat că această boală are 80% şanse de vindecare dacă se urmează un tratament cu citostatice timp de 3 - 4 ani. Cea mai sigură metodă care să-i salveze viaţa e transplantul de măduvă, care, din păcate, nu se poate face la noi în ţară şi necesită costuri foarte mari (în jur de 150.000 de euro). Orice bănuţ pe care ni-l puteţi da este binevenit, pentru că micuţa noastră merită să trăiască. Vă rugăm, daţi-i o şansă la viaţă Erikăi!”.
Nu ajung diseara, dar am donat online. Care si cum treceti pe aici, poate va duceti si platiti macar biletul.

Felicitari celor de la "Fabrica". Este incredibil cum au fost singurii care au acceptat concertul fara sa ceara bani pentru sala. In ce tara traim, dar asta e alta poveste...

Cat despre Despot, Parazitii & Compania, bravo lor.

Numaratoare a l'americaine. Postare pentru un bou.

Cand am vazut-o pe Dragosteasca dimineata la televizor, obosita si jenata, anuntand ca e ceva in neregula cu rezultatele de la exit polls, am stiut ca asa e.

Abia au venit rezultatele de la 10, mai sunt unele la 14, oo parca. Rasturnarea asta de scor mi-a creat o stare a l'americaine (nu-mi vine alt termen). Ca atunci cand Florida parca avea sa decida soarta Irakului prin alegerea lui Bush la cateva zeci?! de voturi diferenta, numarate pe ultima suta de metri.

Imi si imaginam atunci ce stare au americanii, emotia aia care e ok pana la urma, bucuria sau esecul....stari. Totul e minunat in lume cand ai stari, indiferent de cum sunt ele. Nu ma bucur, nu-mi pare nici rau, nu-mi e nici tocmai indiferent.

Mi-a zis un coleg sa o las mai moale cu opiniile aici, jurnalistii nu fac politica. Un bou! (e substantivul meu preferat cand vine vorba de anumiti barbati). Habar n-am daca fac politica, nu cred. Sa faci politica se cheama ca te implici cumva. Daca sa faci politica inseamna sa mergi la vot, atunci fac.

N-am lipsit niciodata. In 2003 erau locale si eu in carucior. Am sunat de 19 ori sa imi aduca urna mobila. Eram in convalescenta, dupa un accident rutier din care abia am scapat cu viata.

Atat simt eu ca am castigat in '89. Dreptul la vot.

Ati votat ieri?